Tudor Soimaru (Mihai Boghita), un ostean din armata voievodului Tomsa (Ion Besoiu), incearca, impreuna cu alti doi prieteni, sa o salveze pe Magda (Ana Maria Nicolau), fiica boierului Orheianu (Stefan Ciubotarasu), din mainile hatmanului de cazaci Vasca, de care fusese rapita. Tudor se indragosteste de Magda, dar fata nu raspunde sentimentelor sale.
"Eroarea fundamentala a regizorului a fost intentia de a ilustra un roman clasic, sobru si dens in idei, cu fastul superproductiilor. A rezultat o lectura de semidoct, cu palate de mucava si baiadere dezbracate, in care epica romanului e complicata, absurd si inutil, de o abordare penibil limitata a faptelor, cinematograf expozitiv, fara vibratie poetica. Tentativa de a conferi plauzibilitate situatiei prin folosirea unui mozaic lingvistic de Turn Babel, in care rasuna, in devalmasie, replici rostite in turca, tatara, rusa, poloneza, e ridicola, iar anacronismele istorice abunda cu seninatate, in ciuda unui intreg desant de consultanti. Cel mai penibil e prologul vorbit, in numele lui Sadoveanu, cu voce incolora, de spicher la actualitati". (Tudor Caranfil)
"Dragan a vrut sa ecranizeze un roman clasic, sobru si dens, cu mijloacele realizatorului de superproductii, a vrut sa impace logica dramaturgica a textului cu plastica filmelor de capa si spada." - Gheorghe Tomozei - 1965 (Cinema)
Tudor Soimaru (Mihai Boghita), un ostean din armata voievodului Tomsa (Ion Besoiu), incearca, impreuna cu alti doi prieteni, sa o salveze pe Magda (Ana Maria Nicolau), fiica boierului Orheianu (Stefan Ciubotarasu), din mainile hatmanului de cazaci Vasca, de care fusese rapita. Tudor se indragosteste de Magda, dar fata nu raspunde sentimentelor sale.
"Eroarea fundamentala a regizorului a fost intentia de a ilustra un roman clasic, sobru si dens in idei, cu fastul superproductiilor. A rezultat o lectura de semidoct, cu palate de mucava si baiadere dezbracate, in care epica romanului e complicata, absurd si inutil, de o abordare penibil limitata a faptelor, cinematograf expozitiv, fara vibratie poetica. Tentativa de a conferi plauzibilitate situatiei prin folosirea unui mozaic lingvistic de Turn Babel, in care rasuna, in devalmasie, replici rostite in turca, tatara, rusa, poloneza, e ridicola, iar anacronismele istorice abunda cu seninatate, in ciuda unui intreg desant de consultanti. Cel mai penibil e prologul vorbit, in numele lui Sadoveanu, cu voce incolora, de spicher la actualitati". (Tudor Caranfil)
"Dragan a vrut sa ecranizeze un roman clasic, sobru si dens, cu mijloacele realizatorului de superproductii, a vrut sa impace logica dramaturgica a textului cu plastica filmelor de capa si spada." - Gheorghe Tomozei - 1965 (Cinema)
