Toma Caragiu

Vezi 1 imagine

Toma Caragiu (n. 21 august 1925, Argos Orestiko Άργος Ορεστικό sau Hrupisti, Grecia - d. 4 martie 1977, București), a fost unul dintre cei mai mari actori romani de origine aromana, cu activitate bogata in teatru, TV, film. A interpretat cu precadere roluri de comedie, dar a excelat și in drame, unul dintre filmele sale de referința fiind Actorul și salbaticii (1975).

Biografie

S-a nascut la 21 august 1925 intr-o familie de aromani (Nico Caragiu si Atena Papastere Caragiu) originara din satul grecesc Aetomilitsa, provincia Konitsa, prefectura Ioannina, regiunea Epir.

Familia Caragiu se stabilește la Ploiești, pe str. Rudului 144. Toma este elev in clasa a opta la Liceul "Sfinții Petru și Pavel" din Ploiești. Actorul va declara mai tarziu:

Este cooptat in trupa de teatru a liceului și scrie in revista liceului „Framantari”. Primește diploma de bacalaureat in vara anului 1945.

Se inscrie la Drept, dar abandoneaza cursurile și intra la Conservatorul de Muzica și Arta Dramatica București, clasa Victor Ion Popa. In vacanțe susține o vie munca de animator cultural, aduna in jurul sau tineri artiști și realizeaza spectacolul „Tache, Ianke și Cadar” de V. I. Popa, pe care il joaca la cinematograful „Modern” din Ploiești, apoi „Trandafirii roșii” de Zaharia Barsan. Astfel, ia ființa „Brigada culturala Prahova”, nucleu ce se va transforma in 1947 in Teatrul Sindicatelor Unite din care se va naște, in 1949, Teatrul de Stat Ploiești.

Debutul pe o scena adevarata se produce in 1948, pe scena Studioului Teatrului Național din Piața Amzei, cand, student fiind, in anul III, i se incredințeaza rolul unui scutier din „Toreadorul din Olmado” in regia lui Ion Șahighian.

La 1 mai 1948 este angajat ca membru al corpului artistic al Teatrului Național. In 1949, la 24 ani, obține diploma de absolvire a IATC.

La 1 aprilie 1951 se angajeaza la nou inființatul Teatru de Stat din Constanța unde joaca, printre altele, rolul Rica Venturiano din O noapte furtunoasa.

In 1953, la varsta de 28 de ani, este numit director al Teatrului de Stat Ploiești, funcție pe care o va deține timp de 12 ani. A interpretat pe scena ploieșteana 34 de roluri.

In 1965, invitat de Liviu Ciulei, pleaca la Teatrul Bulandra din București, lasand in urma o zestre de 90 de premiere.

A jucat alaturi de alți mari actori cum ar fi Ștefan Banica, Octavian Cotescu, Anda Calugareanu etc.

A murit in mod tragic, sub daramaturile blocului din București unde locuia, in urma cutremurului din 4 martie 1977, impreuna cu prietenul sau, regizorul Alexandru Bocaneț. Este inmormantat la cimitirul Bellu.

Viata personala

Dupa primii ani de viața petrecuți in Grecia, Toma se refugiaza impreuna cu familia (mama, tata și cele doua surori mai mici, Matilda și Geta) in Cadrilater, pe atunci in Romania. Dupa o serie de peregrinari, se stabilesc in Ploiești, unde Toma termina liceul.

Se casatorește in 1952 cu o colega de teatru, Maria Bondar (alintata „Bebe”), dar casnicia nu este dintre cele mai fericite. Divorțul are loc in 1962, nu inainte de adoptarea unei fetițe de 3 ani, viitoarea Maria (Doina) Caragiu; aceasta nu va urma cariera artistica a tatalui (ea declara intr-un interviu din 2007 : „nu am talentul lui, cultura lui, nici macar nu-i continuu meseria”), dar va beneficia de drepturi de autor dupa tatal sau.

In 1963 are loc casatoria cu Elena Bichman (n. 1937, București), tot actrița, aflata și ea la a doua casnicie dupa divorțul de actorul și dramaturgul Paul Ioachim. Se pare ca nici aceasta casnicie nu a fost dintre cele mai fericite, posibil datorita temperamentului mai aventuros al actriței. Dupa tragica moarte a artistului, Elena Caragiu (familiar „Mimi”) parasește in 1978 țara și se stabilește in Statele Unite ale Americii, continuind-și viața recurgand la diverse expediente sub numele de Helen Cara-Chester.

Din 1964 actorul se muta in București impreuna cu soția; cumpara o casa rustica in satul Bratulești, comuna Periș, aflata la cca. 29 km de Capitala, unde iși petrece timpul liber . Casa va fi vanduta ulterior, dupa moartea maestrului, de catre moștenitorea sa, Maria (Doina) Caragiu.

In seara fatidica de 4 martie 1977, artistul avea in vizita pe prietenul sau, regizorul de film și TV Alexandru Bocaneț, venit sa sarbatoreasca finalizarea filmului sau „Gloria nu cinta”, in care maestrul juca rolul principal. Imobilul in care locuia (blocul „Continental”) a fost distrus de cutremur pana la etajul III ( Toma Caragiu locuia la etajul II ), dar cei doi au fost surprinși incercand sa fuga pe scari și prinși intre daramaturi.

Una dintre surorile Maestrului, Matilda Caragiu (casatorita Marioțeanu), (n. 1927), a ajuns o respectata lingvista, membra a Academiei Romane, iar cealalta sora, Geta Caragiu (casatorita Gheorghița), (n. 1929), este o talentata sculptorița.

Filmografie

Toma Caragiu a jucat in 34 de filme:

• Nufarul rosu - r.Gheorghe Tobias,1955
• Vara romantica -r.Sinisa Ivetici,1961
• Poveste sentimentala - r. Iulian Mihu, 1962
• Strazile au amintiri - r. Manole Marcus, 1962
• Politica și delicatese - r. Haralambie Boroș, 1963
• Cartierul veseliei - r. Manole Marcus, 1965
• Procesul alb - r. Iulian Mihu, 1966
• Haiducii - r. Dinu Cocea, 1966
• Vremea zapezilor - r. Gheorghe Naghi, 1966
• Șeful sectorului suflete - r. Gheorghe Vitanidis, 1967
• Subteranul - r. Virgil Calotescu, 1967
• Rapirea fecioarelor - r. Dinu Cocea, 1968
• Razbunarea haiducilor - r. Dinu Cocea, 1968
• KO -r.Mircea muresan, 1968
• Haiducii lui Șapte Cai - r. Dinu Cocea, 1970
• BD in alerta - r. Mircea Dragan, 1970
• BD in acțiune - r. Mircea Dragan, 1970
• BD la munte și la mare - r. Mircea Dragan, 1971
• Zestrea Domniței Ralu - r. Dinu Cocea, 1971
• Saptamana nebunilor - r. Dinu Cocea, 1971
• Facerea lumii - r. Gheorghe Vitanidis, 1971
• Bariera - r. Mircea Mureșan, 1972
• Explozia - r. Mircea Dragan, 1972
• Ciprian Porumbescu - r. Gheorghe Vitanidis, 1973
• Proprietarii - r. Șerban Creanga, 1974
• Trei scrisori secrete - r. Virgil Calotescu, 1974
• Tatal risipitor - r. Adrian Petringenaru, 1974
• Actorul și salbaticii - r. Manole Marcus, 1975
• Nu filmam sa ne amuzam - r. Iulian Mihu, 1975
• Mastodontul - r. Virgil Calotescu, 1975
• Operațiunea "Monstrul" - r. Manole Marcus, 1975
• Premiera - r. Mihai Constantinescu, 1975
• Serenada pentru etajul XII - r. Carol Corfanta, 1976
• Condiția Penelopei (voce) - r. Luminița Cazacu, 1976
• Gloria nu canta - r. Alexandru Bocaneț, 1977
• Buzduganul cu trei peceți - r. Constantin Vaeni, 1977
• Marele singuratic - r. Iulian Mihu, 1977