Trei din patru români aruncă la gunoi mâncarea rămasă neconsumată, arată un studiu LifeBox dat publicității de Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare. Studiul atrage, astfel, atenția asupra fenomenului risipei de alimente, care generează costuri sociale, economice și de mediu ridicate, precum și consecințe etice. Potrivit datelor centralizate de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, aproape 800 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de foame. Din datele Eurostat din 2014, doar la nivelul Uniunii Europene, 55 de milioane de oameni, însemnând aproape 10 la sută din populație, nu își puteau permite o masă de calitate o dată la două zile.

OANA PASCARU, reporter ”Potrivit unui raport al Comisiei Europene, între 30% și 40% din veniturile românilor se duc pe alimente. Mult peste media de 10% din Uniunea Europeană! Marea problemă o reprezintă, însă, faptul că între 33% și 50% din mâncarea cumpărată ajunge să fie aruncată la gunoi. Din raportul Comisiei Europene reiese că până la jumătate din totalul risipei de alimente se înregistrează în zona urbană, vinovați de această risipă fiind consumatorii individuali.” 

VOX ”- Nu prea ne rămâne, că suntem mai mulți. - Dar, care rămâne o aruncați sau ce faceți cu ea? - Ori o aruncăm, ori o dăm la animale.” Depinde!”

VOX ”Mă chibzuiesc în așa manieră încât să nu rămână, să nu arunc, că e păcat. Dacă rămân ceva resturi, dau la o pisică sau la un cățel, în cel mai rău caz. Nu, nu o arunc.”

VOX ”Gătesc puțin, că sunt singură și nu rămâne. Nu arunc, chiar dacă îmi rămâne, nu arunc!”

VOX ”Nouă nu ne rămâne! Facem în așa fel, încât să ne ajungă și să nu ne rămână. - Ce părere aveți despre persoanele care aruncă mâncarea? - Persoanele care aruncă mâncarea, după mine, sunt niște nesimțiți, simplu.”

Potrivit Eurostat, țara noastră, se situa, în urmă cu șapte ani, pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata sărăciei relative. Din datele Institutului Național de Statistică rezultă că 8,5 milioane de români sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială. În plus, o treime din populație este afectată de privare materială severă. În aceste condiții, fenomenului risipei alimentare impune aplicarea unor măsuri de stopare. Printre altele, planificarea cumpărăturilor și donarea surplusului de alimente către persoanele aflate în nevoie.

« înapoi la toate știrile

Adaugă comentariu

Alte știri pe aceeași temă

• Anuga 2025, inovație și profesionalism ( 9 Octombrie 2025 )

  Reprezentanți de top din industria băuturilor răcoritoare și industria produselor alimentare au fost prezenți la ANUGA 2025, cel mai mare târg mondial al industriei alimentare și băuturilor. 

• Noi tensiuni în Coaliția de guvernare ( 14 Septembrie 2025 )

  Tensiuni în Coaliție! Membri ai Partidului Social Democrat vin în spațiul public cu mesaje în care susțin menținerea plafonării prețurilor la alimentele de bază, în condițiile în care au apărut informații potrivit cărora Guvernul ar urma să nu mai prelungească plafonarea adaosului la alimentele de bază, de la 1 octombrie.

• Măsuri de eliminare a risipei, la Romsilva ( 5 Iunie 2025 )

  Plan de reducere drastică a numărului de directori din Romsilva, anunțat de ministrul Mediului, Mircea Fechet. Conform șefului Mediului, numai în ultimii doi ani, Romsilva a cheltuit sute de milioane de lei, pentru bonusuri, bonificații sau prime la pensionare.

• Produsele de post care conțin aditivi pot fi periculoase ( 25 Martie 2021 )

  În postul Paștelui, conform tradiției, credincioșii consumă produse vegetale, iar alimentele care conțin proteină animală sunt eliminate din meniul zilnic. Pentru a veni în întâmpinarea celor care postesc, industria...

• România, fruntașă la risipa de alimente ( 10 Martie 2021 )

  România are un nivel scăzut de trai, comparativ cu alte state europene, dar, în mod surprinzător, se situează printre țările fruntașe la risipa de hrană. Totuși, românii au devenit conștienți de această risipă...