Tradiții, obiceiuri și superstiții de Crăciun

Creștinii prăznuiesc, astăzi, Nașterea Domnului Iisus Hristos, sărbătoare plină de semnificații. Crăciunul este celebrat de creștinii din toată lumea, de mai bine de două mii de ani,  ca dată a nașterii lui Iisus, dar a devenit și o sărbătoare a familiei, marcată de obiceiuri precum colindele, împodobitul bradului și darurile Moșului, mult așteptate de copiii din întreaga lume. Primii creștini nu celebrau nașterea fiului lui Dumnezeu pe 25 decembrie, considerând că aceasta a avut loc în luna septembrie, odată cu Ros Hashana, o sărbătoare din calendarul iudaic. În anul 325, împăratul Constantin cel Mare a desemnat oficial Crăciunul ca sărbătoare care celebrează nașterea lui Iisus. Cu toate acestea, cele mai multe țări au acceptat Crăciunul ca sărbătoare legală abia începând din secolul al XIX-lea. În România, Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinilor, încărcată de tradiții, obiceiuri și superstiții transmise din generație în generație. În ajunul Crăciunului, copiii merg cu colindul pentru a vesti nașterea lui Iisus. Originea colindelor nu este cunoscută cu exactitate în istoria românilor. Colindătorii pornesc în Ajunul Crăciunului și sunt răsplătiți cu nuci, mere, colaci sau bani. Tinerii umblă din casă în casă cu "Steaua" și cu "Capra", tradiție răspândite în numeroase zone din țara noastră. O emblemă a Crăciunului este bradul împodobit. Se spune că, în secolul al VII-lea, călugării foloseau forma triunghiulară a bradului pentru a descrie Sfânta Treime. În jurul anului 1500, oamenii au început să vadă în bradul de Crăciun un simbol al copacului din Paradis și au atârnat în el mere roșii.

VOX ”Ca tradiții, ca de obicei, mersul la biserică, pusul mesei, se păstrează împărțitul pentru morți, să le dăm și lor ceva în ziua asta sfântă. Păstrăm aceleași lucruri, nu s-a schimbat nimic.”

VOX „- Ce tradiții de Crăciun cunoașteți? - Toate cele românești, ale noastre, pe care le moștenim de la părinți și bunici. Începem cu colindele, mâncărurile potrivite, neamurile, nepoți.”

VOX „Eu sunt din Oltenia, dintr-o zona unde se păstrase pentru un timp tradițiile, acum nu se mai păstrează. La noi se venea în noaptea de Crăciun cu Steaua, cu Vicleiul. Nu știu dacă știți, Vicleiul este o scenă și cu păpușoaie, iar tinerii din sat cântau despre Irod. Lumea îi primea cu drag. Nu lipsesc de obicei de Crăciun piftiile, sarmalele, caltaboșul, cârnați, cozonacul făcut în casă.”

VOX ”În copilărie era frumos că mergeam la bunici și era zăpadă. // Colinde foarte multe, colindam prin sat, plecam de dimineață și până la prânz  trebuia să terminăm și colindele de Ajun și colindele de ziua nașterii Domnului. Nu primeam daruri, decât nuci, covrigi, mere și bineînțeles cozonac.”

COSMINA, reporter „De sărbătoarea Crăciunului sunt legate mai multe superstiții, ajunse până în timpurile noastre. Pentru a avea noroc tot anul trebuie să faci măcar un cadou în ajunul Crăciunului și trebuie să îți împodobești casa cu crenguțe de vâsc. Se spune că oamenii născuți în ziua de Crăciun au o viață plină de noroc, iar pentru a avea sănătate trebuie să mâncăm mere. În ziua de Crăciun, superstițiile spun că nu se poartă încălțăminte nouă, riscând, altfel, să se atragă ghinionul.”

Printre superstițiile de Crăciun, găsim în Bucovina, în Ajunul Crăciunului, gospodinele care pun pe masă un colac și un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și își udă gura cu apă. În unele zone, după Crăciun nu mai sunt lăsați copiii să mai colinde pentru a nu face bube. Un alt obicei este acela ca oamenii să pună bani de argint în apa în care se spală, pentru a avea prosperitate și sănătate în anul care vine. În ziua de Crăciun nu se mătură, ci doar a doua zi, iar gunoiul strâns trebuie dus la pomi ca să fie roditori. În părțile Muscelului se crede că zilele între 24 și 27 decembrie corespund celor patru anotimpuri, iar cum va fi vremea în acestea, așa vor fi și anotimpurile din anul următor. În seara de Crăciun, în satele maramureșene se ung cu usturoi vitele și ușile de la grajduri, pentru ca spiritele rele să nu ia laptele vacilor. Legat de  obiceiurile alimentare, românii obișnuiesc să țină post timp de 40 de zile înainte de Crăciun, care se încheie după Sfânta Liturghie din ziua Nașterii Mântuitorului. Românii așează pe masa de Crăciun cârnați, caltaboș, tobă, răcituri, sarmalele, făcute din porcul tăiat în ziua de Ignat, precum și cozonac.

Adaugă comentariu

Alte știri pe aceeași temă

• Emoții, bucurie și daruri, la Târgul de Crăciun din Oradea ( 21 Decembrie 2025 )

  Magia sărbătorilor de iarnă domină, la Târgul de Crăciun din Oradea! Încă de la momentul deschiderii, pe 28 noiembrie, Piața Unirii atrage ca un magnet vizitatori de toate vârstele, dornici să trăiască bucuria colindelor, să asiste la spectacolele...

• Magia sărbătorilor de iarnă, la Oradea ( 20 Decembrie 2025 )

  Sărbători de iarnă ca-n povești, la Oradea! Voia bună, colindele, spectacolele muzicale cu artiști îndrăgiți, surprizele plăcute, darurile și bucatele delicioase fac din Târgul de Crăciun organizat în Piața Unirii cel mai atractiv loc din orașul de pe Crișul Repede.

• Târgul de Crăciun de la Oradea, un loc al bucuriei ( 19 Decembrie 2025 )

  Tradiția nepieritoare a târgului de Crăciun atrage oamenii, indiferent de vârstă, în fiecare an. Târgul de Crăciun de la Oradea este o dovadă că magia sărbătorilor de iarnă este mai presus de toate. În fiecare zi, târgul din centrul Oradiei...

• Magia Târgului de Crăciun de la Oradea ( 18 Decembrie 2025 )

  O nouă seară magică, la Târgul de Crăciun din Oradea! Copii, adolescenți, părinți și bunici, cu toții s-au bucurat din plin de atmosfera târgului organizat în inima Oradiei, locul în care colindele și surprizele plăcute nu contenesc, iar decorul îndeamnă...

• Gusturi și gânduri bune, la Oradea ( 17 Decembrie 2025 )

  Spiritul Crăciunului ne aduce pe toți împreună și ne face să ne gândim la ce am făcut, gândit, încercat și gustat bun în acest an. La Oradea, surprizele nu contenesc. Aici poveștile au final fericit și amintirile se creează la Târgul de Crăciun, alături de cei dragi, de familie și de prieteni.